Dermatita atopică, o suferință uneori pe viață pentru copii și adulți

Mulți dintre copii sunt diagnosticați cu dermatită atopică, cunoscută şi sub denumirea “Sindromul eczemă/dermatită atopică” (SEDA). Această boală reprezintă o afecţiune cutanată inflamatorie, care creează o senzaţie intensă de prurit (mâncarime), cu evoluţie cronică. Etimologic se traduce astfel: „dermatită” înseamnă inflamaţia pielii, iar „atopică” se referă la predispoziţia genetică de a dezvolta diferite reacţii sau alergii (printre care şi astmul şi rinita alergică).

Dermatita-atopicaDermatita atopică începe să se manifeste de timpuriu, în general, la vârsta de 2-6 luni, dar poate apărea și la sugarii mai mici de 2 luni. Această formă de dermatită afectează scalpul şi zonele proeminente ale feţei, iar atunci când copilul începe să meargă sunt afectaţi genunchii și coatele.

Principalul, dar și cel mai deranjant simptom al dermatitei atopice este senzaţia de mâncărime. De aceea, scărpinatul este interzis, deoarece agravează şi întreţine pruritul, iar cu mare greutate cei mici reușesc să se abțină.

Evoluția bolii

Dermatita atopică are o evoluţie, de obicei, de câţiva ani, cu perioade de remisiune completă, în care copilul nu are leziuni de eczeme la nivelul pielii, sau parţială, când leziunile doar se ameliorează. Se estimează că dermatita atopică care debutează înainte ca micuțul să împlinească un an poate să se vindece în proporție de 50 la sută până la vârsta de 5 ani, în timp ce procentajul de persistenţă după pubertate este de 10-15 la sută. Din păcate, mâncărimea nu este singurul ”neajuns” al bolii. La o parte dintre copiii cu dermatită atopică vor apărea şi alte manifestări atopice (rinită alergică, astm bronșic, conjunctivită alergică etc.), evoluţie cunoscută şi sub denumirea de „marş atopic”.

Tratamentul dermatitei

Această boală este una foarte dificilă, de aceea este foarte important ca toți membrii familiei pacientului să știe că dermatita atopică este o boală cronică. Îngrijirile locale sunt indispensabile şi în afara puseurilor inflamatorii. Hormonii glucocorticosteroizi, care se aplică local, sunt eficienți şi nu sunt periculoşi atât timp cât sunt folosiţi cu strictețe, respectând schemele prescrise de către medic, și nu ”după ureche”. Totuși, tratamentul ar putea să nu genereze efecte pozitive din cauza unor infecţii concomitente, fie din cauza persistenţei contactului cu alergenii declanşatori. Între aceștia îi amintim: praful de casă – combinaţie complexă de alergeni; acarienii – căpuşe foarte mici care nu se observă cu ochiul liber. Cea mai mare cantitate de căpuşe se găseşte în dormitoare (perne, saltele, plapume, lenjerie); mucegai; alergeni epidermici, care includ particule de piele, mătreaţă şi păr de animale; fumatul activ şi pasiv; factorii ecologici – nocivităţi habituale, casnice; nocivităţi industriale atmosferice; fum, gaze de eşapament; condiţiile meteo – aer rece, vânt; polenul; produsele alimentare: laptele de vacă, peştele, produsele de mare, mierea de albine, cocao, ciocolată, ouă, nuci, etc.; medicamentele şi vaccinurile: antibiotice – penicilina, cefalosporine, tetracicline; sulfanilamide – Biseptol; vaccinurile produse pe embrion de ou – vaccin antigripal; infecţiile virale, bacteriene şi parazitate și factorii de stres.

Recomandări de la medic

În cazul în care cel mic a fost diagnosticat cu dermatită atopică, părinții au parte de o serie de recomandări de la medic, pentru a-i ușura bolnăviorului suferința. Astfel, este bine să evitați contactul direct al pielii cu textile iritante (fibre sintetice, lână). Este de preferat bumbacul şi inul, haine largi şi nu prea călduroase, pentru a evita transpiraţia. Îmbrăcămintea trebuie spălată cu detergenţi blânzi şi bine clătită și nu folosiți balsamuri pentru clătit. Spălatul pe corp al celui mic trebuie să fie de scurtă durată, cu apă nu prea fierbinte, cu săpunuri care nu usucă pielea şi care nu conţin coloranţi şi parfumuri. După baie pielea trebuie hidratată și încercați să menţineți temperaturi optime în camera de dormit.

Nu neglijați nici faptul că micul suferind are nevoie de climat familial afectuos şi calm, deoarece agitaţia din jurul bolnavului scade semnificativ pragul rezistenţei la prurit, iar fumul de ţigară are un efect nociv, deoarece crește riscul de a dezvolta simptome alergice respiratori: rinită şi/sau astm.

În ceea ce privește efectuarea exerciţiilor fizice și sportului, aici nu există opreliști. Dacă totuși transpiraţiile declanşează puseurile, se va efectua adaptarea progresivă la sport; duş şi emoliente după piscină.

Folosiți creme emoliente pe timp rece şi uscat și mare atenție la suprainfecţia herpetică – evitați contactul cu bolnavii care au infecţie herpetică activă (herpes labial, nazal etc.) Nu sunt contraindicate vaccinările și este recomandată alăptarea maternă prelungită, minim 6 luni, fără diversificări până la un an. Laptele integral, ouăle, peştele, produsele de mare, nucile, citricele se vor introduce după vârsta de 1 an, din cauza riscului alergen crescut. După vârsta de un an, din alimentația copilului trebuie excluse pe mai mult timp produsele care s-au dovedit a fi implicate în apariţia puseurilor (prin anchetă sau investigaţii alergologice speciale).

De asemenea, ventilați și aerisiți bine încăperile, păstrația umiditatea aerului (40%), evitați covoarele şi mochetele în camere, ştergeți regulat praful cu burete umed, spălați draperiile de 2-3 ori pe lună, n Nu creșteți animale în locuință și evitați activitățile în aer liber în zilele uscate şi calde, aerisiți dimineaţa şi noaptea, pe timp ploios, folosiți filtre pentru polen în maşină.

O boală a copiilor, dar care afectează și adulții

Cu toate că pare o boală ”rezervată” în special copiilor, această maladie afectează din ce în ce mai mulți adulți. Motivul pentru dezvoltarea neurodermatita la persoanele în vârstă, este în primul rând o predispoziție genetică. Astfel, dacă cineva a avut ceva simptome de alergie, dar nu neapărat de dermatita atopica, cum sunt, febra fânului, astmul și alergiile alimentare, este probabil că boala se va declanșa. Tot aici se numără și câțiva factori care predispun la declanșarea maladiei.

Aici se regăsesc, în primul rând, condițiile precare de mediu – poluarea aerului, produse alimentare care nu corespund standardelor de alimentație, fumatul pasiv, munca în medii periculoase. Impactul acestor factori asupra organismului uman duce la o scădere a funcției de protecție și, în consecință, dezvoltarea de exacerbare a bolii.

De asemenea, o utilizare îndelungată și necontrolată a antibioticelor poate duce la apariția dermatitei atopice la adulți. Sensibilitatea crescută a pielii, iritațiile provocate de un material prea grosier pot duce la o exacerbare a neurodermatitei. În plus, unii detergenți pentru îngrijirea corpului, dar și unele produse de îngrijire a părului – șampoane, balsamuri, pot exacerba eczemele și să agraveze starea pielii.

O reacție alergică la praf, polen, produse alimentare de pește, scuamele de animale, praf de spălat – toate acestea pot contribui la progresia dermatitei atopice la adulți, ca și alergiile alimentare, intoleranța la anumite alimente.

Simptomele la adulți

La fel ca și în cazul copiilor, manifestările acestei boli sunt dificile și greu de suportat.

Printre principalele simptome se numără aspectul pielii uscate, care dă o senzație enervantă de mâncărime care nu mai trece. De asemenea, în unele locuri există zgarieturi, vezicule mici umplute cu lichid seros, care se formează atunci când intră în contact cu o suprafață umedă. Toate acestea determină persoanei care suferă de dermatită atopică dureri insuportabile și mâncărime. Nici acoperirea acestora nu este o soluție, senzația de mâncărime devenind insuportabilă. Pot apărea unele infecții ale pielii care pot fi cu greu tratate.

Pe fondul progresiei dermatitei atopice, persoana care suferă de această boală devine nervoasă și iritabilă, se retrage în sine. De aceea boala nu este numai dificilă din punct de vedere estetic, dar poate duce, de asemenea, la tulburări psihologice.

Spre deosebire de copil dermatita atopică la adulți se manifestă prin eczeme care pot fi localizate în toate părțile corpului – scalp, mâini, coate și încheieturi, picioare, spate și umeri.

Tratamente recomandate pentru dermatita atopică

Pentru cei care suferă de această boală, tratamentele naturiste care mai ușurează un pic suferința nu sunt deloc de neglijat.

Un prim tratament este uleiul de vitamina E, care hidratează pielea, combate mâncărimea, inflamațiile și grăbește reepitelizarea. Acesta trebuie aplicat pe piele înainte de culcare, în fiecare zi.

Gelul de aloe vera este un alt compus foarte utilizat în tratarea dermatitei atopice, deoarece calmează inflamațiile, mâncărimile și ajută la restabilirea echilibrului pH-ului pielii.

Din seria tratamentelor naturiste pe care le mai poți încerca, recomandăm și folosirea uleiului de cocos, a mierii, mușețelului și fulgilor de ovăz, dar cu mare grijă, deoarece uneori pot agrava simptomele.
Sfaturi pentru prevenirea dermatitei
Cu toate că erupțiile apar de mai multe ori, cauzate de diverși factori, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a preveni apariția dermatitei.

Mai întâi, încearcă să-ți hidratezi pielea mereu! Folosește dermatocosmetice pe bază de ingrediente naturale și vitamina E, pentru a-ți menține pielea hidratată și catifelată.

Alege să faci dușuri, în locul băilor lungi și nu folosi apă foarte fierbinte. Aceasta va dezechilibra nivelul lipidic al pielii tale și vei avea de suferit.

Poartă haine din materiale lejere, care lasă pielea să respire.

Nu folosi foarte des săpunuri și geluri de duș parfumate, deoarece usucă pielea.

Ai grijă să nu stai în camere a căror temperatură depășește 25 de grade Celsius.

Din păcate, atât pentru copii, cât și pentru adulți, dermatita atopică este o boală dificilă, greu de suportat, iar suportul celor din jur este cu atât mai important. Cu sprijinul lor, dar și cu multă răbdare, simptomele se pot ameliora, iar suferinzii pot duce o viață aproape normală.


MWISHO PE FACEBOOK

Ai ceva de adăugat?...

*